GHIDUL LUCRĂTORULUI ROMÂN ÎN BELGIA

Transcriptie

1 GHIDUL LUCRĂTORULUI ROMÂN ÎN BELGIA

2 1. CONDIłII DE VIAłĂ ÎN BELGIA 1.1. ViaŃa din Europa prezentare generală CondiŃiile de viańă favorabile depind de un număr foarte mare de factori, precum: servicii de îngrijire medicală de calitate, educańia şi oportunităńile de formare profesională sau facilităńile de transport, acestea reprezentând câteva aspecte care afectează viańa şi munca din fiecare zi a cetăńenilor. Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv îmbunătăńirea constantă a calităńii vieńii în toate statele sale membre şi confruntarea cu noile provocări ale Europei contemporane, precum excluziunea socială sau îmbătrânirea populańiei. ÎmbunătăŃirea condińiilor de ocupare a forńei de muncă la nivelul Europei este o prioritate pentru Comisia Europeană. În perspectiva combaterii şomajului şi intensificării mobilităńii între locuri de muncă şi regiuni, sunt dezvoltate şi implementate o mare varietate de inińiative la nivel european, pentru a veni în sprijinul Strategiei Europene de Ocupare. Din aceste inińiative fac parte şi Serviciul European de Ocupare EURES şi programul PROGRESS ( ). Acesta din urmă înlocuieşte o serie de programe anterioare care se axau pe acńiuni privind ocuparea, protecńia şi incluziunea socială, condińii de muncă, egalitatea de şanse între femei şi bărbańi şi nediscriminarea. Sănătatea este o valoare de preń întrucât influenńează vieńile zilnice ale oamenilor şi în consecinńă reprezintă o prioritate pentru tońi cetăńenii europeni. Astfel aceştia solicită să aibă un acces rapid şi uşor în cazul tratamentelor medicale atunci când călătoresc în alte state membre UE. Politicile în domeniul sănătăńii de la nivelul UE urmăresc să răspundă tocmai acestor nevoi. Programul public de sănătate de la nivelul UE vizează îmbunătăńirea capacităńii UE de a răspunde ameninńărilor din afara UE cu privire la sănătate şi îmbunătăńire informańiilor şi cunoştinńelor cu privire la ultimele evoluńii din sectorul public de sănătate. EducaŃia la nivelul Europei se bucură de rădăcini puternice dar şi de o mare diversitate. Încă cu mult timp în urmă s-a considerat necesară respectarea caracteristicilor particulare ale unui sistem educańional din orice stat membru UE, dar pentru alte aspecte generale care au legătură cu sistemele de educańie, formare sau ocupare s-a considerat necesară aducerea de îmbunătăńiri. Astfel în 1980 s-a lansat Eurydice, reńeaua informańională privind educańia în Europa. Ulterior în 1986 atenńia s-a îndreptat dinspre schimburile de informańii înspre schimburile de studenńi, prin lansarea programului Erasmus, care a fost apoi urmat de o variantă a sa mult îmbunătăńită, programul Socrates care acoperă toate domeniile de educańie pentru toate vârstele şi toate nivelurile. Transportul a stat la baza primelor reglementări din cadrul ComunităŃii Europene. Încă de la 1958 când a intrat în vigoare Tratatul de la Roma, politica UE în domeniul transportului s-a axat pe înlăturarea obstacolelor de la granińele dintre Statele Membre, în consecinńă a urmărit să permit ca oamenii şi bunurile să se poate deplasa rapid, eficient şi ieftin între aceste state. 1

3 Acest principiu este strâns legat de scopul principal al UE de creare a unei economii dinamice şi a coeziunii în cadrul societăńii. Sectorul transporturilor generează 10% din bunăstarea UE măsurată în PIB, echivalentul a aproximativ 1000 de miliarde de EURO pe an. De asemenea asigură mai bine de 10 milioane de locuri de muncă. Zona Schengen. Aderarea la spańiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrańie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea polińienească, judiciară sau vamală. În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Acestea sunt: Belgia, FranŃa, Germania, Luxemburg, Olanda, Cehia, Lituania, Slovacia, ElveŃia, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Estonia, Malta, Slovenia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Letonia, Polonia, Ungaria. Viitoare state membre ale acordului Schengen sunt: România, Bulgaria, Cipru şi Liechtenstein. Transportul aerian. Crearea unei singure pieńe europene privind transportul aerian a presupus impunerea unor tarife mai mici şi înmulńirea serviciilor oferite pasagerilor. UE a formulat de asemenea un set de drepturi menite să asigure un tratament corect pentru pasagerii de zbor. În calitate de pasager de zbor, o persoană beneficiază de o serie de drepturi când vine vorba de informańiile cu privire la zboruri şi rezervări, daune cauzate bagajelor, întârzieri şi anulări de zboruri, refuzarea îmbarcării, despăgubiri în caz de accidente sau probleme legate de pachetele de servicii turistice. Aceste drepturi se aplică zborurilor programate şi celor charter, atât pentru cele interne cât şi pentru cele internańionale, dintr-un aeroport din UE sau pentru un zbor care pleacă dintr-un stat din afara UE către un aeroport dintr-un stat UE, atunci când acest zbor este operat de o linie de zbor din UE. Transportul feroviar. Sistemul european de transport feroviar este caracterizat de numeroase obstacole datorate sistemelor diferite utilizate în fiecare stat în parte. Astfel UE pentru a veni în întâmpinarea acestor probleme a adoptat o legislańie specifică sistemului de transport comun, pentru a pregăti înfiinńarea unei zone de cale ferată integrată la nivel European, care să se supună reglementărilor legale şi tehnice comune. În acest sens un sprijin financiar considerabil este acordat proiectelor trans-europene cum este şi reńeaua de căi ferate de la Lyon la granińa Poloniei cu Ucraina, de la Berlin la Palermo, de la Paris la Bratislava şi de la Varşovia la Helsinki. Noi reńele internańionale de căi ferate, pentru trenuri de mare viteză sunt realizate între Paris-Bruxelles-Cologne-Amsterdam şi de-a lungul sud-vestului Europei de la Lisabona la Bordeaux Găsirea unei locuinńe în Belgia Nu este greu pentru o persoană să-şi găsească o locuinńă în Belgia. Închirierea sau cumpărarea unui case. AnunŃuri portocaliu cu negru cu menńiunea à louer (de închiriat) sau à vendre (de vânzare) sunt plasate în ferestrele proprietăńilor disponibile. În majoritatea ziarelor belgiene sunt anunńuri cu privire la locuinńe de închiriat 2

4 sau de vânzare. AgenŃii imobiliari, de asemenea pot fi de mare ajutor în căutarea şi găsirea unei locuinńe. La sfârşitul anului 2008, preńul de referinńă pentru o locuinńă de familie era de EURO în regiunea Flamandă, EURO în regiunea valonă şi EURO în regiunea Bruxelles. Cazarea temporară. Hotelurile sunt destul de scumpe. InformaŃii suplimentare în acest sens pot fi obńinute de la agenńiile de turism. Variante mai ieftine sunt hotelurile pentru tineri, motel/cabană, şi prin B&B-uri. În oraşele cu centre universitare sunt puse la dispozińie camere în campusuri pe perioada vacanńei de vară. Închirierea. Repartizarea costurilor pe care un chiriaş le are fańă de proprietar nu se realizează întotdeauna suficient de clar. Uneori proprietarii se folosesc de această procedură pentru a creşte valoarea chiriei. Cu toate acestea se realizează de regulă şi o descriere clară pe tipuri de costuri. Proprietarul îi prezintă costul pentru deńinerea locuinńei şi costurile cu furnizarea de servicii pentru chiriaş după cum urmează: rate, taxe pentru balcon şi garaj, administrańia, întreńinere, asigurarea locuinńei, deńinerea unui extinctor, alte echipamente comunitare şi taxa pe proprietate. Chiriaşul suportă costurile care apar ca urmare a utilizării casei sau apartamentului: inspecńia anuală a liftului, apa menajeră şi taxa de canalizare, taxa provincială şi cea locală, consumul de apă, taxă pentru utilizarea apei decontaminate, încălzire, gaze, electricitate, întreńinerea zonelor comune din bloc şi asigurarea de incendiu. Principiul este că chiria apare ca urmare a închirierii unei clădiri sau a unei părńi din aceasta unei alte persoane (chiriaş) în schimbul plăńii unei chirii. Pentru ca o chirie să existe nu trebuie neapărat să existe un contract de închiriere scris şi nu este obligatoriu să dureze pentru o anumită perioadă de timp. Dacă contractul de închiriere se încheie în scris viitorul chiriaş ar trebui să citească contractul cu foarte mare atenńie înainte să-l semneze şi să se informeze cu privire la condińiile în care se încheie un astfel de contract scris adresându-se autorităńilor. Dacă viitorul chiriaş nu este de acord cu modul în care au fost stabilite costurile, poate solicita modificarea contractului din acest punct de vedere. În orice caz trebuie ştiut că proprietarul care închiriază nu este obligat prin lege decât să plătească taxa pe proprietate conform legii privind chiria. Viitorul chiriaş ar trebui de asemenea să-l întrebe pe proprietar şi preferabil şi pe câńiva chiriaşi din aceeaşi clădire despre valoarea chiriei din anii anteriori. Astfel dacă va ajunge la concluzia că actualele costuri sunt prea mari va negocia cu proprietarul. Suma exactă şi indicarea fiecărui tip de cost şi valoarea acestuia trebuie să fie specificată în contractul de închiriere. Sunt impuse sume diferite pentru chiria efectivă şi pentru costurile aferente. De regulă costurile nu pot creşte, chiar dacă costurile efectiv survenite cresc. PărŃile contractante nu 3

5 pot decide în mod unilateral ajustarea cheltuielilor şi taxelor. În orice caz chiriaşul şi proprietarul pot solicita unui reprezentant legal să revizuiască suma ratelor-fixe sau chiar să convertească această sumă în costuri efective. Cea mai bună metodă este de a stabili care sunt costurile efective. De aceea este important ca viitorul chiriaş să se intereseze de valoarea costurilor cu chiria din anii anteriori pentru a evita surprizele neplăcute. Stabilirea costurilor pentru un apartament. Dacă chiriaşul locuieşte într-un bloc, este indicat ca acesta să verifice înainte printre rezidenńii din bloc valoarea costurilor. Acesta se va interesa dacă costurile cu electricitatea, apa, gazele şi încălzirea sunt suportate individual/pe fiecare apartament în parte sau dacă acestea sunt împărńite în mod egal între numărul de apartamente închiriate, sau dacă costul cu întreńinerea zonelor comune este împărńit între numărul de apartamente sau la stabilirea acestuia se Ńine cont de spańiul comun utilizat. Toate aceste criterii duc la stabilirea valorii finale a chiriei. GaranŃia chiriei. O garanńie a chiriei este achitată proprietarului pentru a-l proteja în eventualitatea în care chiriaşul nu ar reuşi să-şi îndeplinească obligańiile (ex: în cazul daunelor aduse proprietăńii). Majoritatea contractelor prevăd plata unei garanńii pentru chirie, dar aceasta nu este impusă prin lege şi în consecinńă se va plăti doar dacă este stipulată în contract. PreŃul caselor. Media preńurilor proprietăńilor a scăzut uşor în PreŃul terenurilor pentru construcńii a crescut, conform datelor furnizate de DirecŃia generală pentru statistici şi informańii economice a serviciului economic public federal. În funcńie de tipul de locuinńă preńul acestora este: Pentru o casă obişnuită media este de EURO O vilă costă în medie EURO Un apartament costă în medie EURO Terenurile de construcńii sunt în medie 91.2 EURO pe metrul pătrat. Închirierea unui mic apartament în Bruxelles poate costa 700 EURO pentru o locuinńă rezonabilă şi confortabilă. Pentru persoanele care intenńionează să locuiască în Bruxelles pentru o perioadă limitată de timp, în scop de muncă sau pentru alte motive, o alternativă de cazare mai bună decât hotelurile şi chiriile pe termen lung sunt apartamentele mobilate sau hoteluri de apartamente. Mai jos este prezentată o selecńie limitată a câtorva astfel de locuinńe: A-XL Flathotel : Europarthotel : Mas Residence : Home in Brussels : Agenda Hotels : Rue Souveraine : Suite Home Flathotel : Dorint Residence Brussels : Residence Parnasse : 4

6 Silken Residence Brussels : Immobe Aparthotels : Brussels Business Flats : Transferul automobilului şi informańii privind permisul de conducere şi traficul auto Implementarea principiului liberei circulańii a persoanelor, reprezintă una dintre pietrele de temelie ale construcńiei europene şi a stat la baza introducerii unei serii de reguli practice prin care să se asigure faptul că cetăńenii europeni pot într-adevăr să circule liber şi uşor în orice alt stat membru al UE. Astfel călătoritul cu maşina proprie în statele membre UE a devenit cu timpul o chestiune mult mai puńin problematică. Comisia Europeană a stabilit o serie de reglementări comune cu privire la recunoaşterea reciprocă a carnetului de conducere, valabilitatea asigurării pentru maşină şi posibilitatea înregistrării unei maşini întro Ńară gazdă. În Belgia circulańia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Se aplică în mod riguros sistemul priorităńii de dreapta, în sensul că vehiculele venind din partea dreaptă beneficiază de prioritate chiar şi atunci când acestea intră pe sensul principal de mers de pe o stradă secundară. Autovehiculul care pătrunde primul în sensul giratoriu are prioritate fańă de toate celelalte autovehicule. Centura de siguranńă este obligatorie, iar folosirea telefonului mobil la volan este interzisă. Limitele de viteze admise: 50km/oră în interiorul localităńii, 90km/oră pe drumurile nańionale şi 120 km/oră pe autostrăzi. Starea generală a drumurilor din Belgia şi infrastructura este foarte bună. Parcarea este permisă numai în locuri rezervate contra cost. Comercializarea, deńinerea şi folosirea detectoarelor de radar şi a aparatelor antiradar sunt interzise. Aceste fapte reprezintă contravenńie pedepsindu-se cu suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de minim 30 zile, în funcńie de decizia judecătorului, confiscarea aparatului şi o amendă, stabilită tot de către judecător, care poate atinge Euro. Permisul de conducere în UE. Nu există efectiv un permis de conducere comun la nivelul UE, dar statele membre UE au introdus totuşi un model comunitar de permis de conducere. Prin acest model se asigură că permisele de conducere emise de diferite state membre UE sunt uşor de recunoscut în alte State Membre. În general se aplică principiul recunoaşterii reciproce. Permisul este emis în conformitate cu prevederile nańionale, dar trebuie în acelaşi timp să respecte dispozińiile cu privire la modelul comunitar, cum ar fi condińiile minime de îndeplinit pentru a putea obńine un permis de conducere. Permisele de conducere mai vechi, emise înainte de 1996 nu trebuie să fie schimbate conform acestui nou model comunitar de permis şi rămân valide până la expirarea lor. Dacă un cetăńean al UE îşi stabileşte rezidenńa într-un alt Stat Membru, nu este nevoie să-şi schimbe permisul de conducere, deşi adesea mulńi dintre aceşti cetăńeni o fac din motive 5

7 practice. De asemenea unele state membre, solicită ca anumite informańii să fie introduse în permisul de conducere pentru a îndeplini anumite cerinńe administrative. Permisul de conducere valabil emis în România este recunoscut în Belgia. În cazul expirării, pierderii sau furtului, un nou permis de conducere poate fi emis în Statul Membru de rezidenńă, în conformitate cu prevederile nańionale. În acest scop cetăńenii trebuie să contacteze autorităńile competente. Înregistrarea maşinii în Ńara gazdă. În cazul în care o persoană rezidă în alt stat membru UE şi îşi foloseşte maşina personală pe teritoriul acelui stat pentru mai mult de 6 luni, va fi obligat să-şi înregistreze maşina adresându-se autorităńilor locale şi plătind taxele de înregistrare aferente în statul gazdă. Asigurarea maşinii. CetăŃenii UE îşi pot asigura maşina în orice stat membru UE, atâta timp cât compania de asigurări aleasă este licenńiată, conform reglementărilor legale nańionale, în emiterea unor astfel de polińe de asigurări. O companie cu sediul într-un alt stat membru are dreptul să vândă o polińă de răspundere civilă obligatorie doar dacă sunt îndeplinite anumite condińii. Asigurarea va fi valabilă în toate statele membre UE, indiferent unde are loc accidentul. Taxe. TVA-ul pe maşinile cu motoare este plătit de regulă în Ńara din care se cumpără maşina, cu toate că în anumite condińii, TVA-ul se poate plăti în Ńara de destinańie. InformaŃii pentru cazurile de accident de circulańie. În caz de accident uşor, completańi, împreună cu cealaltă parte formularul tip pus la dispozińie de societăńile locale de asigurări, privind producerea accidentului. NotaŃi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăńii de asigurare a acestuia. Dacă în urma accidentului sunt rănińi, chemańi polińia locală, după ce ańi acordat primul ajutor. AdresaŃi-vă pentru sprijin partenerului societăńii române de asigurări din Ńara respectivă care figurează pe Cartea verde. În cazul unui accident de circulańie soldat cu vătămări corporale este obligatorie anunńarea polińiei locale (prin folosirea telefonului de urgenńă 101 prin intermediul căruia sunt informate simultan Politia, Pompierii şi Serviciul de AmbulanŃă). PăstraŃi documentele de plată până la înapoierea în Ńară pentru a le prezenta societăńii de asigurare. În cazul unui accident rezultat cu avarierea autoturismului sau cu vătămarea ori decesul unei persoane, este interzisă mutarea vehiculului până la sosirea polińiei la locul accidentului, care constată faptele şi întocmeşte un proces verbal. Acest document este esenńial pentru stabilirea vinovăńiei şi se impune obńinerea unei copii din partea persoanei vătămate, în special dacă aceasta este turist străin. Telefoane utile pentru informańii privind traficul sau conduita în caz de accident: 6

8 1.4. ViaŃa privată Naşterea Serviciul de urgenńe 112 PoliŃia 101 Serviciul de informare cu privire la condińiile de trafic (02) Naşterea trebuie să fie înregistrată în 15 zile în localitatea în care s-a născut copilul, de către tatăl, mama acestuia, de ambii părinńi sau de o altă persoană care a fost prezentă la naştere. În acest sens trebuie prezentate următoarele documente: certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi cărńile de identitate ale părinńilor sau a persoanei prezente la naştere care înregistrează copilul. Acesteia din urmă i se vor elibera următoarele documente: certificate pentru asigurare şi pentru alocańia familială (certificat pentru indemnizańia de maternitate, pentru femei însărcinate şi/sau indemnizańie de odihnă), certificat pentru realizarea vaccinării împotriva poliomielitei, un extras din certificatul de naştere la cerere şi o dovadă a identităńii. Căsătoria În Belgia două persoane se pot căsători dacă au împlinit vârsta de 18 ani. Căsătoria se poate realiza în localitatea/oraşul în care unul dintre viitorii sońi este înscris. Viitorii sońi trebuie să completeze o declarańie de căsătorie care este înregistrată de ofińerul stării civile din localitatea în care cel puńin unul dintre viitorii sońi este înscris. Documentele care trebuie ataşate la această declarańie sunt: o copie autorizată a certificatelor de naştere, cartea de identitate, dovada înregistrării în registrul populańiei. Persoanele care au mai fost căsătorite de asemenea trebuie să prezinte fie certificatul de deces fie cel de divorń. Căsătoria religioasă nu se realizează decât după căsătoria civilă. În Belgia printr-o lege din s-a aprobat posibilitatea pentru două persoane de acelaşi sex să se căsătorească. Separarea legală nu presupune terminarea mariajului, dar implică împărńirea proprietăńii. Datoriile fiscale sunt acoperite şi în cazul separării ca şi în cazul divorńului. În felul acesta separarea poate fi un pas spre divorń. Există două forme de divorń în Belgia: divorńul datorat unor diferenńe ireconciliabile şi divorńul prin acordul ambelor părńi. DivorŃul se pronunńă de către un tribunal. DivorŃul este valid de la data la care se efectuează retranscrierea ordinului de pronunńare a divorńului, în registrul de stare civilă, din cadrul municipalităńii în care s-a realizat căsătoria. Persoanele care doar locuiesc împreună pot depune o declarańie de coabitare la Registrul de stare civilă din localitatea/oraşul de rezidenńă. În această declarańie se regăsesc următoarele: data la care s-a completat, nume, prenume, locul şi data naşterii pentru ambele persoane, adresa comună, o declarańie expresă din care să reiasă că ambele părńi doresc să 7

9 convieńuiască în mod legal, iar acolo unde este cazul o referinńă la convenńia încheiată între cele două părńi. Coabitarea legală încetează să existe dacă una dintre părńi se căsătoreşte sau moare, sau prin acordul părńilor sau printr-o reziliere unilaterală la inińiativa uneia dintre părńi. Decesul Familia sau antreprenorul de pompe funebre (sau un prieten/vecin) trebuie să notifice în cel mai scurt timp posibil producerea decesului la Registrul de stare civilă din localitatea/oraşul în care persoana a decedat, iar dacă este necesar se va informa şi municipalitatea în cadrul căreia aceasta va fi înmormântată. La momentul notificării se va prezenta de asemenea: certificatul de deces eliberat de medic, actul de identitate al persoanei decedate, certificatul de căsătorie al decedatului. Un martor adult trebuie să constate decesul. În cazul decesului survenit într-o locuinńă privată, decesul trebuie să fie constatat de către doi martori adulńi,care să fie preferabil rude sau apropiańi. Alte informańii privind naşterea, căsătoria şi decesul, dar si alte informańii pot fi consultate pe site-ul Ambasadei României la Bruxelles, accesând link-ul: Costul vieńii Mai jos sunt prezentate unele cifre cu privire la cheltuielile lunare pentru o persoană care locuieşte în Belgia: Consum total 1101 euro de persoană pe lună Mâncare, băutură, Ńigări 212 Mâncare 135 Băutură 32.5 łigări 8.31 Îmbrăcăminte şi încălńăminte Încălzire, electricitate, apă Cheltuieli pentru hotel şi restaurant

10 Formare profesională/învăńământ 7.87 Cheltuieli cu autoturismul (petrol, etc.) Cheltuieli pentru sănătate O serie de studii recente au arătat că: Belgienii cheltuiesc euro pe lună pentru igiena personală. În cadrul unei gospodării belgiene 407 euro pe lună se cheltuiesc pentru cumpărături pentru lucruri esenńiale. O gospodărie cu o medie de 2-3 persoane are nevoie de euro pe săptămână, respectiv euro pe lună Transportul în Belgia Belgia deńine o reńea de transporturi foarte densă, atât din punct de vedere al transportului public (tren, autobuz, tramvai şi metrou), dar şi din punct de vedere al transportului privat. Totuşi nu există încă autostrăzi plătite în Belgia. Aeroportul şi traficul aerian. Următoarele aeroporturi gestionează traficul internańional: aeroportul nańional din Bruxelles Zaventem, Charleroi-Bruxelles-Sud, Liège, Ostend, Anvers-Deurne. În general există un mix de zboruri planificate, de chartere şi zboruri în regim low-cost. Există de asemenea trei porturi maritime în Belgia: Anvers, Ghent şi Zeebrugge. Porturile belgiene sunt foarte aglomerate datorită comerńului maritim de care se bucură: în prima jumătate a anului 2004, numărul navelor maritime care au intrat pe teritoriul Belgiei a crescut de la la comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În acelaşi timp, pe parcursul aceleiaşi perioade şi volumul mărfurilor/bunurilor manipulate a crescut cu 3,5%. Sectorul feroviar beneficiază de asemenea de linii foarte bune pentru trenurile de viteză (TGV). Aeroporturile Paris Charles de Gaulle şi Amsterdam Schiphol sunt foarte uşor accesibile (în aproximativ o oră şi jumătate de la Bruxelles midi cu trenul). Există de asemenea legături cu Germania şi Regatul Unit al Marii Britanii (Eurostar). ReŃeaua de transport feroviar în Belgia este asigurată de SNCB/NMBS. Pentru orar şi alte informańii utile poate fi consultată pagina web a societăńii ( Trenurile au vagoane la clasa I şi a II- a, iar în fiecare stańie se găsesc automate de bilete. În stańiile mai mici în care nu se găsesc bilete, acestea se cumpără la urcarea în tren, de la conductor. Orele de plecare sunt listate în ordine cronologică pe tabelele existente în stańii. Există tabele speciale care asigură informańiile cu privire la circulańia trenurilor în week-end, iar stańiile mai mari au tabele cu trenurile care sosesc în stańii. 9

11 Transportul public se bucură de o infrastructură foarte bine dezvoltată, cu metrou, autobuze, tramvaie şi taxiuri. Aproape pentru toate traseele există cel puńin un serviciu care îşi desfăşoară activitatea între ora 6 dimineańa şi miezul nopńii în week-enduri. Transportul public în Bruxelles este asigurat de regia autonomă STIB. Detalii privind reńeaua de transport public, tarife şi condińii de călătorie pot fi obńinute prin intermediul paginii web a regiei ( Naveta realizată în interes de serviciu este adesea plătită de angajator. Mai multe oraşe, precum Anvers, Bruxelles, Ghent şi Charleroi au tramvaie. Pentru călători este mai ieftină achizińionarea unui carnet de bilete. În tramvaie sau autobuze bilete de o singură călătorie pot fi procurate de la şofer. În ceea ce priveşte autobuzele aproape toate traseele sunt gestionate de De Lijn în regiunea Flandrei, de STIB/MIVB în Bruxelles şi de Tec în regiunea valonă. Biletele sunt obńinute de la şofer. Dacă se alege varianta taxiului, costul aproximativ al călătoriei poate fi discutat în avans, dar preńul exact va fi cel stabilit în urma călătoriei de taximetru. Pentru a solicita un taxi, fie se telefonează la o companie de taxe, fie se ia unul dintr-o linie de taxi. Nu este uzual să faceńi semne unui taxi în stradă. InformaŃii suplimentare privind condińiile de viańă în Belgia pot fi consultate şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe: sau pot fi solicitate de la ambasadele României şi Belgiei. 10

12 2. EXERCITAREA DREPTULUI DE ŞEDERE ŞI ACCESUL PE PIAłA MUNCII 2.1. Procedura de înregistrare De la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (UE), cetăńenilor români le sunt aplicabile prevederile Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulańie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăńenii UE şi membrii familiilor acestora. De la acea dată, cetăńenii români au aceleaşi drepturi de acces şi de rezidenńă pe teritoriul Belgiei, ca şi cetăńenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, cu excepńia accesului pe piańa forńei de muncă. De la 1 ianuarie 2007, cetăńenii români nu au nevoie de vize pentru a intra în Belgia. Totuşi cetăńenii români, ca şi resortisanńii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, trebuie să prezinte la frontieră paşaportul sau cartea de identitate pentru a fi admişi pe teritoriul Belgiei. Dreptul de rezidenńă pentru o perioadă mai mică de trei luni CetăŃenii români care intenńionează să rezide pe teritoriul Belgiei pentru o perioadă de până la trei luni, trebuie să se adreseze în termen de 10 zile lucrătoare de la sosirea lor în Belgia, autorităńilor locale, prezentând paşaportul sau cartea de identitate. Acestea le vor elibera cetăńenilor români o declarańie de prezenńă. În baza acesteia cetăńenii români au dreptul de a rămâne pe teritoriul Belgiei pentru o perioadă de până la 3 luni, fără a li se impune nici o altă condińionare sau formalitate suplimentară. Membrii de familie ai unui cetăńean al Uniunii care nu au cetăńenia unui stat membru, au dreptul de a rezida (locui) pe teritoriul unui alt stat membru pentru o perioadă de până la trei luni numai dacă îl însońesc pe cetăńeanul UE ai cărui membri de familie sunt. Dreptul de rezidenńă pentru o perioadă mai mare de trei luni Un cetăńean român poate rămâne pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, dacă îndeplineşte una dintre următoarele condińii: 1. este angajat sau desfăşoară o activitate independentă; 2. este înscris într-o instituńie de învăńământ sau de instruire profesională sau este student şi are o asigurare medicală; de asemenea, asigură autorităńile nańionale ale statului în care vrea să rezide, printr-o declarańie sau prin mijloace echivalente, că nu va deveni o povară pentru serviciile sociale; 3. este membru al familiei unui cetăńean al Uniunii (soń, sońie, mamă, tată, fiu, fiică), chiar dacă nu are cetăńenia unui stat membru (procedura de reîntregire a familiei). Dacă un cetăńean român intenńionează să rămână în Belgia pentru mai mult de trei luni, trebuie să se adreseze autorităńilor locale (primăriei), în intervalul acestor trei luni de şedere, pentru obńinerea certificatului de înregistrare. În acest scop acesta trebuie să prezinte autorităńilor locale paşaportul sau cartea de identitate şi declarańia de prezenńă şi să completeze o cerere de înregistrare. AutorităŃile locale vor solicita de asemenea cetăńeanului român să specifice motivul şederii sale pe teritoriul Belgiei (lucrător salariat, lucrător 11

13 independent, persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, student, cetăńean al unui stat membru al SEE ce deńine mijloace necesare de întreńinere sau membru de familie al unui cetăńean al unui stat membru al SEE). Pentru obńinerea certificatului de înregistrare cetăńeanul român trebuie să prezinte autorităńilor locale o serie de documente, care sunt prevăzute şi în cererea de înregistrare, în termen de trei luni de la depunerea cererii de înregistrare. În urma îndeplinirii acestor formalităńi pot apărea trei situańii: 1) Dacă toate documentele solicitate au fost transmise autorităńilor locale imediat sau într-un interval de timp stabilit, acestea din urmă vor aproba cererea de înregistrare a cetăńeanului român. Această procedură îi vizează pe lucrătorii salariańi, lucrătorii independenńi, persoanele care deńin suficiente mijloace de întreńinere, studenńi sau membrii de familie care sunt şi ei cetăńeni ai unui stat membru al SEE. AutorităŃile locale vor transmite un certificat de înregistrare cetăńeanului român. Dacă adresa declarată de acesta a fost deja verificată şi identificată ca fiind valabilă, cetăńeanul român este înscris în registrul pentru străini. Dacă adresa declarată nu s-a identificat ca fiind validă sau nu a avut loc încă verificarea acesteia, în certificatul de înregistrare se va specifica că cetăńeanul român este înscris pe lista de aşteptare. 2) Dacă toate documentele solicitate au fost transmise, dar autoritatea locală nu este autorizată să ia o decizie cu privire la cererea de înregistrare, aceasta o va transmite Oficiului pentru Străini. Această procedură vizează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, persoanele care deńin suficiente mijloace de întreńinere, membrii de familie care sunt şi ei cetăńeni ai unui stat membru al SEE, dar care nu pot face dovada statutului de membru al acelei familii. 3) Dacă nu au fost transmise documentele solicitate în cadrul intervalului de timp stabilit, autorităńile locale vor emite cetăńeanului român o notificare, care prevede prelungirea cu o lună de zile a intervalului de timp alocat pentru completarea dosarului. Dacă în acest nou interval de timp, cetăńeanul român a transmis toate documentele solicitate, autorităńile locale vor emite acestuia direct certificatul de înregistrare sau vor transmite cererea de înregistrare Oficiului pentru Străini. Dacă însă, în acest nou interval de timp, cetăńeanul român nu transmite documentele solicitate autorităńilor locale, acestea îi vor transmite o a doua notificare, de această dată împreună cu un ordin de părăsire a teritoriului Belgiei în termen de 30 de zile. Viza de sejur prelungit D Începând cu 1 ianuarie 2007, regimul de vize aplicabil cetăńenilor români care doresc să rămână în Belgia pe o durată mai mare de 3 luni este identic celui aplicat cetăńenilor estonieni, maghiari, letonieni, lituanieni, polonezi, slovaci, sloveni şi cehi de la extinderea precedentă a UE. Următoarele categorii de cetăńeni români nu mai necesită viză de sejur prelungit (tip D): persoanele ce vor exercita activităńi independente, studenńii şi persoanele 12

14 care locuiesc împreună (coabitare). Cei care vor lucra ca şi angajańi au nevoie în continuare de permisul de muncă şi viza "tip D". Persoanelor salariate le sunt aplicabile măsurile privind perioada tranzitorie, deoarece cetăńenii români nu beneficiază încă de drepturile de liberă circulańie a forńei de muncă. CetăŃenii români beneficiază de o procedură accelerată de eliberare a permisului de muncă (în 5 zile lucrătoare) în cazul meseriilor cu forńă de muncă deficitară din Belgia. SalariaŃii au următoarele opńiuni: fie merg în Belgia fără viza de lung sejur (ASP) şi se vor adresa primăriei din raza în care îşi au domiciliul în Belgia, în vederea obńinerii permisului de sejur (articolul 9, al.3, legea din ), fie vor solicita, înainte de a pleca din România, o viză de lung sejur la reprezentanńa diplomatică sau consulară. Lucrătorii independenńii beneficiază de acelaşi tratament ca şi cetăńenii celorlalte state membre ale UE. Important: Începând cu luna iunie 2008, Regatul Belgiei nu mai eliberează cetăńenilor europeni cărńi de identitate ci cărńi de sejur Attestation d'enregistrement. Acestea nu sunt documente care să permită legitimarea în cazul unei călătorii când cetăńenii români sunt obligańi să fie în posesia unei cărńi de identitate sau a unui paşaport. Pentru mai multe informańii cu privire la viza de sejur de tip D poate fi consultat următorul site: InformaŃii suplimentare privind dreptul de şedere pe teritoriul Belgiei, pot fi obńinute de cetăńenii români contactând următoarele instituńii: Ambasada Belgiei la Bucureşti Adresa: Bulevardul Dacia, 58, Bucureşti, Sector II Tel: +40 (21) ; +40 (21) ; +40 (21) (VISA); Fax: +40 (21) ambabuc@clicknet.ro; Bucharest@diplobel.org Web: Ambasada României la Bruxelles Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles; Tel: + 32 (0) ; + 32(0) / Fax: + 32 (0) secretariat@roumanieamb.be Web: CetăŃenii români cărora le-au fost furate sau şi-au pierdut documentele de călătorie pe teritoriul Belgiei, se vor prezenta la SecŃia Consulară pentru a obńine un Titlu de Călătorie (cu documentele şi fotografiile necesare de la caz la caz) în vederea întoarcerii în Ńară. În caz de furt pentru eliberarea Titlului de călătorie este necesară declarańia efectuată la secńia de polińie belgiană, două fotografii de paşaport, orice alt act de identitate românesc cu poză (taxă 55 euro). În caz de pierdere se va face o declarańie pe proprie răspundere la secńia consulară şi va prezenta un alt act de identitate cu poză, două fotografii de paşaport (taxă 55 euro). 13

15 În cazul pierderii tuturor documentelor de călătorie se va solicita identificarea persoanei în bazele de date ale Ministerului AdministraŃiei şi Internelor (MAI). În acest caz, Titlurile de călătorie se eliberează doar după obńinerea acordului MAI. Mai multe informańii în acest sens pot fi obńinute de la Consulatul României la Bruxelles: Adresa: 105 Rue Gabriellw, 1180 Bruxelles Telefon: +32 (0) / Fax: + 32 (0) consulat@roumanieamb.be sau de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, accesând link-ul: Accesul pe piańa muncii Potrivit Serviciului Public Federal pentru ocupare şi integrare socială din Belgia începând cu data de 5 decembrie 2008, s-a decis extinderea cu încă trei ani, până la 1 ianuarie 2012, a restricńiilor privind accesul liber pe piańa muncii impuse cetăńenilor din România şi Bulgaria. Românii au în prezent nevoie de un permis de muncă pentru a putea lucra legal în Belgia şi angajatorul trebuie să facă dovada că pe piańa belgiană a muncii nu a fost identificat un lucrător belgian pentru postul pe care se doreşte angajarea cetăńeanului român. Până în 2012 procedura de solicitare şi acordare a permiselor de muncă pentru cetăńenii români este simplificată pentru cei care doresc să ocupe una din meseriile cu forńă de muncă deficitară. În cazul în care cetăńenii români doresc să ocupe un loc de muncă într-una din meseriile deficitare - meserii pentru care piańa belgiană a muncii este în imposibilitate de a satisface oferta de locuri de muncă - pentru obńinerea permisului de muncă românii vor beneficia de o procedură accelerată şi simplificată de doar 5 zile, măsură introdusă în Profesiile pentru care se înregistrează un deficit de personal pot fi consultate accesând siteul: df CetăŃeanul român care solicită un loc de muncă în Belgia nu trebuie să îndeplinească nici o formalitate în cadrul procedurii de obńinere a permisului de muncă. Angajatorul este cel care trebuie să înainteze o cerere către autorităńile competente pentru a obńine autorizańia de angajare pentru cetăńeanul în cauză, iar în urma obńinerii autorizańiei de angajare va putea obńine şi permisul de muncă. LegislaŃia belgiană prevede 3 categorii de permise de muncă: a. Permisul de muncă de tip A - durata nelimitată, este valabil pentru toate profesiile salarizate; 14

16 b. Permisul de muncă de tip B - durata de valabilitate determinată, de maximum 12 luni şi dă dreptul la ocuparea unui loc de muncă la un singur angajator, cel care a solicitat permisul; c. Permisul de muncă de tip C -durata determinată, este valabil pentru toate profesiile salarizate. De regulă solicitanńii de locuri de muncă, cetăńeni români, au nevoie de un permis de muncă de tip B pentru a muncii în Belgia. Permisul de muncă de tip B se acordă din oficiu muncitorului interesat, ca urmare a acordării autorizańiei de angajare angajatorului. Astfel, durata de valabilitate a permisului de muncă este aceeaşi cu durata de valabilitate a autorizańiei de angajare acordată angajatorului. Permisul de muncă de tip A este acordat resortisanńilor străini care sunt rezidenńi legali de maxim 10 ani, perioadă neîntreruptă din care timp de 4 ani au muncit în baza unui permis de muncă de tip B. Dacă muncitorul este titularul unui permis de muncă de tip A, nu se cere nici o autorizare de angajare angajatorului. Permisul de muncă de tip C este acordat numai unor anumite categorii de resortisanńi străini, care dispun în Belgia de un drept de şedere limitat (de exemplu: studenńi, refugiańi etc.). Dacă lucrătorul este titular al unui permis de muncă de tip C, nu se cere obńinerea autorizańiei de angajare. Permisele de muncă de tip B si C îşi pierd valabilitatea dacă deńinătorul lor îşi pierde autorizańia de şedere. CetăŃeanul care părăseşte Ńara definitiv este obligat să restituie înainte de plecare permisul de muncă la administrańia comunală din locul unde îşi are reşedinńa. InformaŃii complete cu privire la permisele de muncă şi procedura de obńinere a acestora pot fi accesate pe site-urile: tranger.shtml. AutorizaŃia de angajare nu se acordă angajatorului decât dacă face dovada că nu s-a găsit pe piańa belgiană a muncii un lucrător pentru postul pe care se doreşte angajarea cetăńeanului român. Nu se Ńine seama de situańia de pe piańa muncii în cazul următorilor membrii de familie ai cetăńenilor români (cu anumite condińii), oricare ar fi nańionalitatea lor: sońul/sońia şi descendenńii sub 21 de ani sau care sunt în grija lor. De asemenea, acordarea autorizańiei de angajare este subordonată semnării de către angajator şi lucrător a unui contract de muncă. Autoritatea competentă poate deroga prin decizie motivată în cazuri individuale importante din punct de vedere economic sau social, atât de la obligańia verificării situańiei pieńei muncii, cât şi de la obligańia semnării contractului. Cererea pentru obńinerea autorizańiei de angajare pentru un lucrător care îşi desfăşoară activitatea pentru prima dată în Belgia, trebuie să fie însońită de un certificat medical din care să rezulte faptul că este apt de muncă. Certificatul poate fi eliberat şi de un medic autorizat de agenńii diplomatici sau consulari belgieni, cu maximum 3 luni înainte de data 15

17 depunerii cererii şi, dacă este cazul, va fi tradus de un traducător autorizat în una din limbile Regiunii în care se eliberează permisul de muncă. Nu se solicită certificat medical: - persoanelor care locuiesc legal în Belgia de cel puńin 2 ani; - dacă autoritatea competentă decide motivat în anumite cazuri individuale importante din punct de vedere economic sau social. Reînnoirea, refuzul sau retragerea autorizańiei de angajare şi a permisului de tip B: Prin reînnoire se înńelege eliberarea unei noi autorizańii de angajare şi a unui nou permis de muncă B unui angajat, în vederea continuării activităńii în aceeaşi profesie, la acelaşi angajator sau nu. Cererea de reînnoire trebuie să fie depusă de angajator, cel mai târziu cu o lună înainte de expirarea validităńii autorizańiei de angajare şi a permisului de muncă valabil. CondiŃiile reînnoirii sunt aceleaşi cu cele prevăzute pentru acordarea autorizańiei de angajare, fără a mai fi nevoie de un certificat medical. Nu au obligańia de a exersa aceeaşi profesie pentru care a fost acordat primul permis de muncă B, lucrătorii care beneficiază/au beneficiat de formare profesională acordată de Oficiul Regional de muncă sau de către Institutul NaŃional de Asigurare Boală-Invaliditate Găsirea unui loc de muncă în Belgia Cum se caută un loc de muncă? Înainte de a pleca din România, este recomandat cetăńenilor români să verifice oportunităńile existente pe piańa muncii din Belgia şi să solicite informańii din partea consilierilor EURES din cadrul AgenŃiei de Ocupare a ForŃei de Muncă din judeńul în care aceştia se află. O listă a consilierilor EURES din România poate fi consultată pe site-ul EURES accesând link-urile: sau CetăŃenii românii au la dispozińie o reńea de centre de informare specializate, finanńate de Comisia Europeană, unde pot afla detalii despre oricare dintre domeniile de activitate ale instituńiilor Uniunii. ReŃeaua Europe Direct Centras oferă informańii practice despre demersurile pentru recunoaşterea studiilor în Ńările Uniunii, călătoria în statele membre sau posibilităńile de obńinere a permisului de muncă. În acest scop se poate apela gratuit numărul de telefon sau se poate accesa site-ul internet: InformaŃii despre locurile de muncă care ar putea fi ocupate de cetăńeni români pot fi obńinute de la următoarele servicii publice de ocupare din Belgia: Forem ( ) pentru regiunea valonă, VDAB ( ) pentru regiunea Flamandă, ACTIRIS ( ) pentru regiunea Bruxelles şi ADG ( ) pentru comunitatea vorbitoare de limba germană. De asemenea se pot obńine informańii despre locurile de muncă disponibile în Belgia consultând site-ul Eures: sau contactând unul din consilierii Eures din Belgia: 16

18 hmembers=yes&countryid=be. InformaŃii despre locurile de muncă disponibile sunt publicate şi în presa şi media: ziare Le Soir, La Dernière Heure, De Standaard, Het Laatste Nieuws, etc. internet, radio, teletext. Un alt organism implicate în piańa muncii este SELOR oficiul de selecńie pentru administrańie ( ). Cum se candidează pentru un loc de muncă? În vederea ocupării unui loc de muncă, este necesară întocmirea unui Curriculum Vitae CV şi a unei scrisori de intenńie, care vor fi înaintate angajatorului în cauză. În acest sens, poate fi folosit modelul Europass de CV, disponibil în limba franceză, engleză, olandeză etc. şi care poate fi descărcat accesând: Majoritatea potenńialilor angajatori citesc CV-ul înaintea scrisorii de intenńie. Astfel CV-ul este foarte important pentru cineva care vrea să se angajeze în Belgia. În acesta trebuie să se regăsească cele mai importante informańii despre persoana în cauză şi cariera acesteia, trebuie să fie structurat astfel încât să poată fi uşor de citit şi atractiv. Următoarele informańii trebuie să se regăsească în CV: Date personale: nume, adresa, telefon şi adresa de (în partea de sus a paginii) ExperienŃa: reprezintă cea mai importantă parte a CV-ului pentru angajatori. Se va începe de la cea mai recentă experienńă profesională şi se vor indica cele mai importante atribuńii şi poate informańii cu privire la compania la care persoana în cauză a lucrat. Este foarte util ca aceasta să menńioneze şi proiectele majore la care a luat parte şi mai ales cele de al căror succes a fost responsabilă. Tinerii absolvenńi pot menńiona şi perioadele de training sau alte tipuri de activităńi ce ar putea fi considerate experienńe profesionale. Formare profesională: se vor preciza începând de la cele mai recente cursuri (învăńământ superior/ universitar). Se va menńiona titlul disertańiei şi/sau doctoratului şi eventual rezultate obńinute. Trainiguri: se vor menńiona seminariile şi trainingurile care sunt importante având în vedere postul pe care o persoană intenționează să îl ocupe. Aptitudini: aici se vor preciza capacitatea de utilizare a calculatorului, aptitudini tehnice etc. Cunoștințe lingvistice: sunt foarte importante în Belgia. Scrisoarea de intenńie se va adapta cerinńelor şi specificului companiei la care se doreşte angajarea. 17

19 3. CONDIłII DE MUNCĂ 3.1. Contractul de muncă Contractul de muncă este un contract prin care o persoană, lucrătorul, se angajează să muncească, în schimbul unui salariu, pentru o altă persoană, angajatorul, fiind sub autoritatea acestuia. Cele patru elemente esenńiale ale unui contract de muncă sunt: contractul, munca desfăşurată, salariul şi autoritatea angajatorului (relańia de subordonare). Elementele contractului de muncă (de exemplu natura muncii, o descriere a sarcinilor, dacă acest lucru s-a stabilit prin contract, timpul de muncă şi locul de desfăşurare a activităńii) nu pot fi modificate de una dintre părńi, salariat sau angajator, unilateral. Prevederile contractului trebuie îndeplinite în condińiile, în intervalul de timp şi la locul stabilit. Orice fel de schimbare în contractul de muncă nu poate fi efectuată decât cu acordul ambelor părńi. Dacă angajatorul sau lucrătorul modifică unilateral unul dintre elementele esenńiale ale contractului, acest fapt este echivalent cu încetarea contractului de muncă. În acest caz angajatul sau angajatorul pot să constate această încetare şi să solicite plata unei indemnizańii compensatorii pentru preaviz. Angajatorul care este responsabil de conducerea companiei, poate lua măsuri de restructurare şi reorganizare dacă acest lucru se impune din motive economice, cu condińia să nu modifice semnificativ nici unul din elementele esenńiale ale contractului de muncă. Legea privind contractele de muncă stabileşte ca orice clauză prin care angajatorul îşi rezervă dreptul de a aduce modificări unilaterale contractului de muncă este nulă şi neavenită. Un contract de muncă permanent nu trebuie neapărat să fie încheiat în scris. În schimb, orice alt tip de contracte de muncă şi de clauze contractuale trebuie să fie formulate în scris. În practică, totuşi, sunt de regulă utilizate contractele de muncă scrise pentru a evita dificultăńile legate de probare. Contracte de muncă pentru care este necesară încheierea în scris: Contractele de muncă pentru elevi; Contracte încheiate pe durata determinată sau contracte pentru desfăşurarea unor activităńi specifice; Contracte de înlocuire; Contract de muncă cu timp parńial; Contract pentru efectuarea unei activităńi temporare sau interimare; Contract pentru munca la domiciliu. Clauze care trebuie menńionate în scris: Perioadă de probă; Clauză de ne-concurenńă. Utilizarea limbii: folosirea limbilor în raporturile de muncă este reglementată în Belgia. Flamanda trebuie folosită atunci când angajatorul îşi are sediul central în regiunea Flamandă, franceza atunci când sediul central este situat în regiunea Valonă şi germana când acesta este situat în regiunea în care se vorbeşte germana. Pentru situańiile în care activităńile se 18

20 desfăşoară în regiunea bilingvă a capitalei Buxelles, trebuie întocmite documente în flamandă pentru personalul vorbitor de limba flamandă şi în franceză pentru personalul vorbitor de limba franceză Salarizarea În Belgia, salariile nu sunt stabilite prin lege. În majoritatea cazurilor acestea sunt stabilite prin contracte colective de muncă. Contractele colective de muncă sunt înńelegeri încheiate între organizańiile sindicale şi angajatori, fie la nivel de întreprindere, fie la nivel de sector (în comisia paritara competentă). Astfel convenńiile colective variază în funcńie de sectorul de activitate sau de importanńa postului. Prevederile convenńiilor se aplică tuturor lucrătorilor. Totuşi legea a impus limite în ceea ce priveşte creşterea salariilor pentru a putea conserva competitivitatea internańională a Belgiei. Astfel salariile sunt stabilite conform unor standarde şi sunt fixate salarii minime. Fiecare convenńie colectivă stabileşte baremurile de bază precum şi modalităńile de indexare al salariului şi posibile bonusuri cum sunt: bonusurile primite la sfârşit de an, tichetele de masă, precum şi bonusuri pentru munca în echipă, pentru munca de noapte şi din week-enduri, etc. Bonusurile de vacanńă sunt însă stabilite prin legislańia specifică. Salariul prevăzut în contractul individual de muncă este salariul brut. Aceasta însemnă că reńinerile din acest salariu vor fi operate înainte de încasarea salariului net, care este suma pe care o primeşti efectiv (în mână sau într-un cont bancar sau poştal). Principalele două reńineri sunt reprezentate de: ContribuŃiile privind securitatea socială (care se plătesc la Oficiul nańional pentru securitate socială, ONSS), sunt utilizate pentru finanńarea veniturilor de substituire (pensii, indemnizańii de şomaj, etc.) şi alte venituri suplimentare (rambursări pentru serviciile medicale, alocańii familiale, etc.). Reprezintă 13,07% din salariul brut al angajańilor din sectorul privat. Impozitul pe venit reprezintă impozitul reńinut în fiecare lună din salariu. Se calculează în conformitate cu salariu brut impozabil (= salariul brut indicat în contractul de muncă minus contribuńiile privind securitatea socială). Variază în funcńie de circumstanńele familiale şi de alte reguli complexe. Dacă nu sunt stabilite anumite niveluri salariale, lucrătorul are dreptul la salariul minim garantat lunar. Acest nivel minim este stabilit printr-un contract colectiv de muncă intersectorial. Salariul (brut) minim garantat pentru tońi lucrătorii care au peste 21 de ani şi lucrează cu normă întreagă este de euro (la 1 ianuarie 2009). Tinerii care au mai puńin de 21 de ani au dreptul la un salariu legal mai mic. Lucrătorii trebuie să beneficieze necondińionat de salariile lor, iar angajatorii terbuie să respecte această libertate a lucrătorilor. Salariile trebuie plătite cel puńin o dată pe lună 19