REACTUALIZARE HARTA DE ZGOMOT PENTRU MUNICIPIUL IAŞI

Transcriptie

1 REACTUALIZARE HARTA DE ZGOMOT PENTRU MUNICIPIUL IAŞI Etapa 2: Elaborarea Hărților Strategice de zgomot şi a Hărților de conflict pentru Municipiul laşi BENEFICIAR: MUNICIPIUL IAŞI CONTRACT: nr. 1627/ APRILIE 214 1

2 2

3 CUPRINS 1. Raport referitor la datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărților strategice de zgomot 4 2. Raport referitor la datele obținute în urma realizării fiecărei hărți strategice de zgomot Raport referitor la datele obținute în urma realizării fiecărei hărți de conflict Raport referitor la evaluarea rezultatelor obținute în urma realizării fiecărei hărți strategice de zgomot Raport referitor la zonele liniştite identificate şi la cele cu depăşiri ale valorilor limită Legislație...53 ANEXE Anexa 1 Harta de bază Anexa 2 Hărți strategice de zgomot Anexa 3 Hărți de conflict Anexa 4 Buletine de încercare privind măsurătorile de zgomot din Municipiul Iași Anexa 5 Date despre Aeroportul Internațional Iași Anexa 6 Zone liniştite 3

4 RAPORT Referitor la datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărților strategice de zgomot 1. Informații generale a. Aglomerări a.1. Scurtă descriere a aglomerării: localizare, mărime, număr de locuitori Municipiul IAŞI Suprafață: ha (sursa: Primăria Mun. Iași) Localizare: Municipiul Iași, reședința județului Iași, este situat la 47 1' latitudine nordică şi 27 35' longitudine estică, în zona estică a României și este principalul centru urban din nord-estul României. De asemenea mun. Iași este cel mai important centru cultural, economic și academic al Moldovei. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. Prin extinderea lui, Iașiul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 4 m în Lunca Bahluiului și 4 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de pârâul Șorogari; la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement (sursa: ro.wikipedia.org). Populație: locuitori (sursa: INS Dir. Jud. de Statistică Iași, Recensământul Populației și Locuințelor 211) Densitatea de populație: 3.93 loc./km 2 a.2. O scurtă descriere a datelor de intrare utilizate în cartarea strategică de zgomot Culegerea de informații şi date necesare realizării hărții de zgomot şi introducerea acestora în modelul GIS Scopul acestei etape a fost acela de a obține datele de intrare care să descrie toate tipurile de surse de zgomot conform Directivei 22/49/CE şi HG 321/25, republicată: străzi, căi ferate, industrie, trafic aerian precum şi alte informații despre modelul GIS de calcul. Anul de referință pentru care se realizează reactualizarea hărții strategice de zgomot pentru Mun. Iaşi este 211. În acest scop s-a urmărit îndeplinirea următoarelor cerințe de informație: Date de trafic rutier autovehicule uşoare; Date de trafic rutier autovehicule grele; Date despre traficul de transport public autobuze şi tramvaie; Date despre traficul de cale ferată CFR; Date despre acoperirea străzilor; Date despre tipurile de şine de cale ferată CFR; 4

5 Date despre amplasarea zonelor industriale, lista unităților industriale ce intră sub incidența OUG 152/25 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, date despre activitatea desfăşurată, surse de zgomot şi emisia acustică a acestora; Date despre traficul aerian; Date despre aeroport; Date demografice (populația) în clădirile de locuit; Date meteo. a.3.software de cartare a zgomotului utilizat si versiunea acestuia: SoundPlan 7.1 Complete Acoustics. a.4.descrierea programelor de reducere a zgomotului realizate anterior şi măsuri curente împotriva zgomotului: In urma elaborării hărților strategice de zgomot şi a planurilor de acțiune pentru reducerea zgomotului pentru Mun. Iaşi din anul 28, au fost realizate sau sunt în curs de realizare următoarele programe (propuse prin planurile de acțiune 28): - implementarea unui sistem de management al traficului în curs de finalizare; stadiu de realizare = 67 % - construirea şoselei de centură realizată parțial pe partea de sud-vest a municipiului între DJ 248 (şos. Nicolina) şi DN 28 (şos. Păcurari); stadiu de realizare = 7 % - schimbarea suprafeței de rulare pentru arterele rutiere realizată conform listei de străzi propusă; stadiu de realizare = 1 % - reabilitarea căii de rulare a tramvaiului pe următoarele trasee: Pasaj ACB Rond Dacia, Nicoriță Piața Chirilă Doi Băieți, Rond Triumf Zona Academie, str. Elena Doamna str. Bucşinescu. Procesul continuă până la reabilitarea întregii rețele de tramvai. Stadiu de realizare = 4 % - modernizarea parcului de tramvaie în anii au fost achiziționate 24 de tramvaie şi au fost modernizate 31. Stadiu de realizare = 44 % a.5. Informații despre metodologia utilizată pentru colectarea datelor de intrare PRINCIPII GENERALE Surse de zgomot şi obiective de cartat Aglomerare > 25. locuitori (trafic rutier, feroviar, aerian şi activități industriale) Limita aglomerării Limita administrativă a Municipiului Iași a fost disponibilă ca strat tematic în harta GIS pusă la dispoziție de Primăria Iași şi a fost utilizată pentru delimitarea teritoriului cartografiat. Indicatori de zgomot ul zi-seară-noapte Lzsn ul de zgomot zi-seară-noapte în decibeli () se defineşte prin următoarea relație: 5

6 L zi ( L zsn =1lg L seara L +1 noapte 1 ) unde: a) L zi este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO :1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an; b) L seară este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO :1995, determinat pentru suma perioadelor de seară dintr-un an; c) L noapte este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO :1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an. Grad de realizare: 1% prin utilizarea softului specializat de calcul SoundPlan 7.1. Definirea indicatorului de zgomot pentru perioada de noapte L noapte Indicatorul de zgomot pentru perioada de noapte L noapte este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO :1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an mediu, unde durata nopții este de 8 ore, în conformitate cu definiția dată mai sus. Grad de realizare: 1%, s-a utilizat softul specializat SoundPlan 7.1. Perioade de timp L zi, 7-19, 12 ore L seara, 19-23, 4 ore L noapte, 23-7, 8 ore Ziua are 12 ore, seara are 4 ore şi noaptea are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot analizate. Intervalele orare ale acestora sunt: 7,-19,; 19,-23, şi 23,-7,, ora locală. Grad de realizare: 1%, s-au utilizat întocmai perioadele solicitate în legislație. Metode de calcul Metodele provizorii de calcul respectă recomandarea comunitară privind Liniile directoare pentru metodele provizorii revizuite de calcul pentru zgomotul industrial, zgomotul produs de aeronave, de traficul rutier şi feroviar şi date privind emisiile asociate. Până la stabilirea de către Comisia Europeană a metodelor comune de calcul se aplică următoarele metode provizorii de calcul: a) pentru zgomot industrial: ISO : "Acustică - Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a doua: metode generale de calcul". Pentru folosirea ISO , datele de intrare privind emisiile se obțin prin măsurările efectuate în conformitate cu una dintre următoarele metode: 6

7 - SR ISO 8297:1999 "Acustică - Determinarea nivelurilor de putere acustică pentru instalațiile industriale cu multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurător - metoda tehnică"; - SR EN ISO 3744:1997 "Acustică - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică - metoda tehnică aproximativă, în condiții asemănătoare de câmp liber, deasupra unui plan reflectant"; - SR EN ISO 3746:1998 "Acustică - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot, cu ajutorul unei suprafețe înconjurătoare de măsurare, deasupra unui plan reflectant"; b) pentru zgomotul produs de traficul rutier şi feroviar: până în momentul standardizării metodelor de calcul de către Comitetul European pentru Standardizare se utilizează metodele stabilite la art. 6 alin. (3) lit. a) din hotărâre, pe baza metodelor provizorii practicate la nivel european. zgomotul produs de traficul rutier în conformitate cu metoda națională franceză de calcul NMPB Routes-96 (SETRA-CERTU-LCPC-CSTB), menționată în Hotărârea din 5 mai 1995 referitoare la zgomotul produs de traficul pe infrastructurile rutiere, Jurnalul Oficial din 1 mai 1995, Articolul 6 şi în standardul francez XPS Pentru datele de intrare referitoare la emisii, aceste documente se referă la Ghidul zgomotului produs de transporturile terestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 198 zgomotul produs de traficul feroviar: în conformitate cu metoda națională olandeză de calcul publicată în Reken-en Meetvoorschrift Railverkeerslawaai 96, Ministerie Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer, 2 noiembrie (RMR). zgomot industrial în conformitate cu ISO : Acustică Diminuarea propagării sunetului în aer liber, Partea a doua: Metoda generală de calcul zgomotul produs de traficul aerian: în conformitate cu metoda ECAC.CEAC Doc. 29 Raport privind metoda standard de calcul a contorizării zgomotului în jurul aeroporturilor Civile, Grad de realizare: 1%, s-au respectat întocmai cerințele din HG321/25, republicată. Metode provizorii de măsurare pentru L zsn şi L noapte Metoda de măsurare pentru L zsn şi L noapte se defineşte pe baza SR ISO :1995 şi SR ISO :1995. Datele privind măsurătorile efectuate la fațadă sau la un alt element reflectant trebuie corectate pentru a elimina contribuția reflexiei acestei fațade sau a elementului reflectant (în general, în cazul unei măsurători, aceasta implică o corecție de 3 ). Dimensiune grid Calculul s-a realizat în punctele de imisie, într-un caroiaj (grilă sau raster) având celula de 1 m x 1 m. 7

8 Înălțime receptor Calculul s-a realizat în punctele de imisie la o înălțime de 4 m. Receptori la fațade A fost considerat un receptor pe fiecare fațadă. Reflexii Au fost considerate două reflexii. Surse de zgomot în afara aglomerării S-a luat în considerare traficul rutier de pe: - DN 28 între km până la km 65+15, respectiv km 8+6 până la km 81+1 (trafic rutier între 3 şi 6 mil. autovehicule/an); - DN 24 între km până la km , respectiv km până la km (trafic rutier între 1,5 şi 3 mil. autovehicule/an); Sursa: Recensământul circulației rutiere pe drumurile publice din România, CNADNR CESTRIN şi măsurători de trafic INCERTRANS. DATE TOPOGRAFICE ŞI DEMOGRAFICE Întocmirea hărții de bază a obiectivului pentru care se realizează cartarea strategică de zgomot Harta de bază a obiectivului la nivelul anului 211 a fost pusă la dispoziție de Primăria Iași în format digital (GIS), in coordonate STEREO 7 şi a cuprins următoarele straturi tematice: Strat tematic cu toate tipurile de clădiri (de locuit, administrative, industriale etc.); Rețeaua stradală a oraşului; Rețeaua de căi ferate; Rețeaua de tramvai; Aeroport; Strat tematic cu zonele verzi; Strat tematic cu limita administrativă a oraşului; Strat tematic cu topografia. Înălțimile clădirilor Primăria Iași a pus la dispoziție informații referitoare la numărul de etaje al unui număr de clădiri de locuit (care au cuprins toate blocurile şi o parte din case) din harta GIS. Acestea au fost transformate în metri prin echivalarea unui etaj cu 3 m, fiind apoi asociate ca atribute fiecărei clădiri din harta GIS. Celelalte clădiri de locuit au fost considerate cu înălțimea de 6 m. Pe lângă clădirile de locuit, au mai fost constituite layere separate pentru clădirile administrative cărora li s-a atribuit înălțimea de 1 m, şcoli_spitale = 12 m, anexe = 3 m, clădiri industriale (altele decât IPPC) = 7 m. Forma clădirilor Forma clădirilor este digitizată din amprenta pereților ca poligoane închise (existentă ca informație în harta GIS). 8

9 Curbe de nivel ale terenului În harta GIS care stă la baza realizării hărților strategice de zgomot a fost introdus un layer care conține curbele de nivel pentru întreg teritoriul municipiului. Pe baza acestuia softul utilizat pentru cartare a calculat automat pantele străzilor. Aliniament rutier şi feroviar Liniile de emisie au fost considerate în axul drumurilor (1 linie de emisie, respectiv 2 linii de emisie pentru străzile cu lățime mai mare de 15 m), respectiv al căii ferate (câte o linie de emisie pentru fiecare cale de rulare). Panouri fonice Pe teritoriul administrativ al Municipiului Iași nu sunt amplasate panouri fonice. Înălțime panouri fonice Nu este cazul. Atenuare la sol Atenuare prestabilită G =. Distribuția locuințelor şi locuitorilor în clădirile rezidențiale Pentru Municipiul Iași au fost disponibile următoarele informații referitoare la populația municipiului: numărul total al locuitorilor din zona supusă cartografierii; numărul locuitorilor pentru fiecare din cele clădiri menționate anterior. Pentru determinarea numărului locuitorilor pentru celelalte clădiri rezidențiale s-a utilizat următoarea metodă: Având în harta GIS amprenta tuturor clădirilor de locuit, împreună cu numărul de etaje al fiecărei clădiri, s-a determinat regimul de înălțime (de exemplu înălțimea unui nivel este considerată 3 m). S-au utilizat următoarele instrumente din GPG (Good Practice Guide): 19.1, 19.3 rândul 3 şi 2.1 rândurile 3 şi 4 pentru estimarea populației în funcție de suprafață şi înălțime. Pentru clădirile cu mai multe locuințe, a căror amplasare în interiorul clădirii nu este cunoscută, s-au utilizat nivelurile de zgomot calculate în jurul clădirilor pentru a determina nivelul de zgomot pe fiecare fațadă şi s-a atribuit nivelul cel mai mare fiecărei locuințe din interiorul clădirii (instrumentul 21.2 primul rând, ținând cont şi de paragrafele 2.41 şi 2.46 din GPG). Pentru alocarea locuitorilor pe clădiri pentru cea mai expusă fațadă s-au utilizat instrumentele programului SoundPlan 7.1. TRAFIC RUTIER Număr de vehicule în trafic S-au utilizat date din proiectul Sistem de Management al Traficului în Mun. Iaşi, pus la dispoziție de Primăria Mun. Iaşi, în cadrul căruia s-au efectuat recensăminte de trafic rutier 9

10 (numărători manuale ale fluxurilor de circulație, pe categorii de vehicule şi intervale orare), pe parcursul a 24 h, pe rețeaua rutieră semnificativă. De asemenea, s-au efectuat măsurători de zgomot simultane cu recenzarea traficului - informații necesare pentru caracterizarea ulterioară a surselor de zgomot. Pe baza măsurătorilor efectuate şi importul lor în softul specializat SoundPlan s-a determinat, prin tehnica reverse engineering, emisia necunoscută a sursei respective de zgomot. S-au efectuat prelucrări statistice şi postprocesare a datelor în vederea obținerii informațiilor finale necesare. Pentru celelalte străzi (care nu se regăsesc în rețeaua rutieră semnificativă) s-au ales străzi martor (din studiul menționat anterior) şi s-au extrapolat datele obținute la alte străzi de acelaşi tip ori s-au alocat valori implicite conform GPG. Complexitate: 5 din 6 Acuratețe:,5 Viteza S-a realizat estimarea vitezei medii pentru drumurile pentru care s-au efectuat măsurători de trafic prin măsurarea duratei necesare parcurgerii unui anumit segment (de lungime dată), după care s-au extrapolat pentru toate celelalte drumuri. Complexitate : 4,5 din 6 Acuratețe:, Împărțire în perioade de timp: zi, seară şi noapte Măsurătorile de trafic au fost realizate pe intervale orare şi apoi au fost cumulate pentru cele 3 intervale (7-19, şi 23-7 ), aceleaşi procente fiind utilizate şi pentru celelalte drumuri din aceeaşi categorie. Complexitate: 6 din 6 Acuratețe: <,5 Pantă de drum În harta GIS care stă la baza realizării hărților strategice de zgomot a fost introdus un layer care conține curbele de nivel pentru întreg teritoriul municipiului. Pe baza acestuia softul utilizat pentru cartare va calcula automat pantele străzilor. Complexitate: 6 din 6 Acuratețe: <,5 Flux de trafic la intersecții Nu s-a utilizat nicio corecție specială. Pentru toate arterele de circulație fluxul a fost considerat pulsatoriu continuu. Complexitate: 5 din 6 Acuratețe: 1 Suprafață drum Suprafața drumurilor a fost considerată din asfalt fin, pavele, pământ şi piatră. Datele au fost obținute de la Primăria Iași. Complexitate: 4 din 6 Acuratețe: 2 1

11 TRAFIC FEROVIAR Viteza tren (tramvai) Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile de la operatorii de trafic feroviar/regia de transport local. Nu s-au oferit date privind zonele de frânare şi accelerare. S-au comunicat vitezele aprobate oficial, pentru diferite tipuri de trenuri (tramvaie) şi pentru segmente ale căii ferate. Nu s-au comunicat zone cu restricții de viteză pentru trenuri (tramvaie). Complexitate: 5 din 6 Acuratețe: 1 Rugozitate şină Nu au fost disponibile date referitoare la rugozitatea şinei. Nu s-a aplicat nicio corecție pentru rugozitatea şinei. Specificație vehicul Pentru datele de trafic feroviar s-au utilizat tabelele de garare în stațiile CFR (sursa: CNCFR SA, Suc. Centrul Regional de Exploatare, Intreținere şi Reparații CF Iaşi). Datele de trafic din tabelele de garare au fost utilizate şi pentru repartizarea traficului pe fiecare linie din gări. Pentru fiecare linie, a fost grupat traficul pe 6 categorii: trenuri de persoane cu frâne cu saboți (personale şi accelerate) cu tracțiune electrică, trenuri de persoane cu frâne cu saboți (personale şi accelerate) cu tracțiune diesel, trenuri de persoane cu frâne disc (rapid şi intercity) cu tracțiune electrică, trenuri de persoane cu frâne disc (automotoare) cu tracțiune diesel, trenuri de marfă cu frâne cu saboți cu tracțiune electrică, trenuri de marfă cu frâne cu saboți cu tracțiune diesel. Echivalarea trenurilor de pe rețeaua feroviară din România cu cele din metoda olandeză s-a făcut în funcție de tipul trenului (marfă sau călători), tipul de tracțiune (electrică sau diesel), de lungime şi de tipul frânelor (cu saboți sau disc), astfel: Trenuri de marfă cu tracțiune electrică şi diesel DM = tren direct de marfă; DREG = tren direct regional de marfă; Cont = tren de containere; LM = tren local de marfă; CM = convoi de marfă; 1 DM = 1 DREG = 1 Cont; 1 LM = 1 CM; 1 DM = 1 locomotivă şi cca 3 vagoane; 1 LM = 1 locomotivă şi cca 8-1 vagoane; S-a aplicat regula 1 DM = 3 LM (apare o eroare de supraevaluare a locomotivelor, dar se compensează cu faptul că s-au eliminat locomotivele izolate). Se calculează nr. de trenuri tip LM şi se ține cont că se poate aproxima 1 LM = 1 tren olandez categoria 4 (lungimile acestora sunt comparabile). 11

12 Trenuri de călători cu tracțiune electrică A. Personalele şi acceleratele cu frâne pe saboți şi zgomot specific 1 P (Acc) = 3 vagoane în medie Deci 1 P (Acc) = nr. Echivalent de trenuri olandeze categoria 2 (lungimea unui tren personal este comparabilă cu lungimea unui tren olandez din categoria 2) B. Rapid + Intercity cu frâne disc Trenurile rapid şi intercity sunt formate în general din 4-5 vagoane, a căror lungime este comparabilă cu a unui tren olandez din categoria 8. Trenuri de călători cu tracțiune diesel A. personalele cu frâne pe saboți şi zgomot specific 1 P = 3 vagoane în medie Deci 1 P = nr. Echivalent de trenuri olandeze categoria 2 (lungimea unui tren personal este comparabilă cu lungimea unui tren olandez din categoria 2) B. AUTOMOTOARE Automotoarele diesel sunt formate din 1-2 rame, a căror lungime este comparabilă cu a unui tren olandez din categoria 5. Complexitate: 5 din 6 Acuratețe: 1 Număr de trenuri Pentru datele de trafic feroviar s-au utilizat tabelele de garare din stațiile CFR (sursa: CNCFR SA, Suc. Centrul Regional de Exploatare, Intreținere şi Reparații CF Iaşi). Datele de trafic din tabelele de garare au fost utilizate pentru determinarea numărului total de trenuri pe zi, pentru fiecare categorie. Pentru tramvai s-a calculat numărul de treceri pentru fiecare interval orar şi fiecare linie şi au fost definite în softul de cartare entitățile de trafic corespunzătoare (sursa: RATP Iaşi). Complexitate: 5 din 6 Acuratețe: 1 Tip şină şi terasament Şina a fost considerată de tip sudată continuă, cu prindere elastică de traversele de beton. Tipul terasamentului pentru CFR pat de balast (sursa: CNCFR SA, Suc. Centrul Regional de Exploatare, Intreținere şi Reparații CF Iaşi). Pentru tramvai au fost obținute date referitoare la tipul şinei şi la terasament de la RATP şi aceste au fost introduse în softul de cartare. INDUSTRIE INCLUSIV PORTURI Surse acustice industriale, niveluri putere acustică Pentru obținerea datelor necesare realizării hărților de zgomot pentru sursa INDUSTRIE s-a solicitat APM Iași lista unităților industriale ce intră sub incidența OUG 152/25 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, date despre activitatea desfăşurată, surse de zgomot utilizate şi emisia acustică a acestora, planuri de situație ale unităților industriale. Celelalte zone industriale care nu fac obiectul OUG 152/25 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, au fost zonificate separat pentru a nu fi alocată 12

13 populație pe clădirile aferente acestor zone. Pentru unitățile industriale IPPC s-au realizat măsurători ale nivelului de putere acustică de la sursă, coroborat cu datele furnizate de evauarea de impact asupra mediului. Complexitate: 3-5 din 6 Acuratete:,5 1 Histograme de timp pentru surse acustice A fost disponibil orarul de funcționare pentru sursele industriale de zgomot şi s-au calcul procentele corespunzătoare din sursele active 1 % din timp. TRAFIC AERIAN (a se vedea şi Anexa 2) Clase aeronave Datele privind tipurile de aeronave care se regăsesc în traficul aerian au fost obținute de la Aeroportul Iași. Complexitate: 6 din 6 Acuratețe: <,5 Culoare de zbor Datele privind culoarele de zbor utilizate la decolarea/aterizarea aeronavelor au fost obținute de la Aeroportul Iași şi au fost figurate în harta GIS. Complexitate: 5 din 6 Acuratețe: 1 2. Informații specifice a. Hărțile de bază utilizate pentru generarea fiecărei hărți strategice de zgomot în format.shp sunt prezentate în anexa 1. b. Toate datele de intrare sunt prezentate anexate sub formă tabelară. c. În vederea colectării datelor inițiale necesare realizării hărților de zgomot s-au solicitat informații de la instituții publice, instituții de interes public, companii naționale, regii autonome, care le dețin, dintre care amintim: Primăria Municipiului Iași,, S.N.T.F. Călători C.F.R. Călători, S.N.T.F. Marfă C.F.R. Marfă, Agenția pentru Protecția Mediului Iași (pentru date referitoare la obiectivele industriale IPPC), Aeroportul Internațional Iași, Centrul Meteorologic Regional Moldova etc. d. Hărțile strategice de zgomot vor fi predate în format.shp în sistemul de coordonate ETRS89. 13

14 RAPORT Referitor la datele obținute în urma realizării fiecărei hărți strategice de zgomot 1. Hărți strategice de zgomot în format grafic Anexat (Anexa 2) sunt prezentate hărțile strategice de zgomot pentru fiecare sursă (trafic rutier, feroviar, aerian şi industrial) la scara 1:1. Codul culorilor utilizat la reprezentarea pe harta de zgomot a curbelor de nivel de zgomot este: Interval () Culoare RGB Sub 35 Verde deschis Verde Verde închis Galben Ocru Portocaliu Cinabru Roşu carmin Lila Albastru Albastru închis Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier Distribuția locuitorilor, în relație cu nivelurile pe fațadă Numărul persoanelor expuse la zgomot (L noapte ): Numărul persoanelor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. Locuitori (L zsn ) Nr. Locuitori (L n ) (zsn) (n)

15 Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul rutier Numărul clădirilor expuse la zgomot (L noapte ): 9291 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. clădiri (L zsn ) Nr. clădiri (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri sensibile expuse la zgomotul produs de traficul rutier Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L noapte ): 278 din care: 228 unități de învățământ, 5 unități sanitare Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L zsn ): 258 din care: 213 unități de învățământ, 45 unități sanitare L zsn Şcoli şi grădinițe Spitale < 11 2 L n Şcoli şi grădinițe Spitale < 2 15

16 Estimarea suprafețelor expuse la zgomotul produs de traficul rutier Suprafața expusă la zgomot (L noapte ): 36,187 km 2 Suprafața expusă la zgomot (L zsn ): 29,6 km Suprafata km 2 (L zsn ) 1,85 6,86 5,7 3,814 3, > 7 Suprafata km 2 (L n ) 12,851 8,547 5,81 4,465 2,942 1,581 (zsn) 1,85 17,71 22,78 26,594 29,6 (n) 12,851 21,398 27,199 31,664 34,66 36,187 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 28 Distribuția locuitorilor, în relație cu nivelurile pe fațadă Numărul persoanelor expuse la zgomot (L noapte ): 352 Numărul persoanelor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. Locuitori (L zsn ) Nr. Locuitori (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 28 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L noapte ): 149 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L zsn ): 9 16

17 Nr. clădiri (L zsn ) Nr. clădiri (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri sensibile expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 28 Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L noapte ): 13 din care: 13 unități de învățământ, unități sanitare Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L zsn ): 1 din care: 1 unități de învățământ, unități sanitare L zsn Şcoli şi grădinițe Spitale < 1 L n Şcoli şi grădinițe Spitale < Estimarea suprafețelor expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 28 Suprafața expusă la zgomot (L noapte ): 6,463 km 2 Suprafața expusă la zgomot (L zsn ): 5,1 km 2 17

18 Suprafata km 2 (L zsn ) 1,87 1,92,837,664, > 7 Suprafata km 2 (L n ) 2,437 1,36,918,757,572,419 (zsn) 1,87 2,899 3,736 4,4 5,1 (n) 2,437 3,797 4,715 5,472 6,44 6,463 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 24 Distribuția locuitorilor, în relație cu nivelurile pe fațadă Numărul persoanelor expuse la zgomot (L noapte ): Numărul persoanelor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. Locuitori (L zsn ) Nr. Locuitori (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 24 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L noapte ): 977 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L zsn ):

19 Nr. clădiri (L zsn ) Nr. clădiri (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri sensibile expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 24 Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L noapte ): 36 din care: 28 unități de învățământ, 8 unități sanitare Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L zsn ): 3 din care: 25 unități de învățământ, 5 unități sanitare L zsn Şcoli şi grădinițe Spitale < 2 L n Şcoli şi grădinițe Spitale < Estimarea suprafețelor expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 24 Suprafața expusă la zgomot (L noapte ): 1,117 km 2 Suprafața expusă la zgomot (L zsn ): 7,839 km 2 19

20 Suprafata km 2 (L zsn ) 3,687 1,89 1,4,693, > 7 Suprafata km 2 (L n ) 4,76 2,384 1,292,796,56,325 (zsn) 3,687 5,496 6,536 7,229 7,839 (n) 4,76 7,144 8,436 9,232 9,792 1,117 2

21 Denumire aglomerare Iași Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 6-64 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 7-74 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn mai mari de 75 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 55-59, provenind de la o sursă majoră DN 28 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 6-64, provenind de la o sursă majoră DN 28 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 65-69, provenind de la o sursă majoră DN 28 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 7-74, provenind de la o sursă majoră DN 28 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn mai mari de 75, provenind de la o sursă majoră DN 28 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 55-59, provenind de la o sursă majoră DN 24 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 6-64, provenind de la o sursă majoră DN 24 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 65-69, provenind de la o sursă majoră DN 24 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 7-74, provenind de la o sursă majoră DN 24 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn mai mari de 75, provenind de la o sursă majoră DN 24 cuprinse între Identificare cod aglomerare RO13_Iași_

22 cuprinse între 5-54 cuprinse între cuprinse între 6-64 cuprinse între mai mari de 7 cuprinse între 45-49, provenind de la o sursă majoră DN 28 cuprinse între 5-54, provenind de la o sursă majoră DN 28 cuprinse între 55-59, provenind de la o sursă majoră DN 28 cuprinse între 6-64, provenind de la o sursă majoră DN 28 cuprinse între 65 69, provenind de la o sursă majoră DN 28 mai mari de 7, provenind de la o sursă majoră DN 28 cuprinse între 45-49, provenind de la o sursă majoră DN 24 cuprinse între 5-54, provenind de la o sursă majoră DN 24 cuprinse între 55-59, provenind de la o sursă majoră DN 24 cuprinse între 6-64, provenind de la o sursă majoră DN 24 cuprinse între 65 69, provenind de la o sursă majoră DN

23 mai mari de 7, provenind de la o sursă majoră DN 24 Raport detaliat asupra metodelor de măsurare şi calcul 3 Raport referitor la datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărților strategice de zgomot Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR + tramvai) Distribuția locuitorilor, în relație cu nivelurile pe fațadă Numărul persoanelor expuse la zgomot (L noapte ): Numărul persoanelor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. Locuitori (L zsn ) > 7 Nr. Locuitori (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR + tramvai) Numărul clădirilor expuse la zgomot (L noapte ): 715 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. clădiri (L zsn ) > 7 Nr. clădiri (L n ) (zsn) (n)

24 Estimarea numărului de clădiri sensibile expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR + tramvai) Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L noapte ): 13 din care: 12 unități de învățământ, 1 unități sanitare Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L zsn ): 5 din care: 4 unități de învățământ, 1 unități sanitare L zsn Şcoli şi grădinițe Spitale < L n Şcoli şi grădinițe Spitale < Estimarea suprafețelor expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR + tramvai) Suprafața expusă la zgomot (L noapte ): 3,688 km 2 Suprafața expusă la zgomot (L zsn ): 2,764 km Suprafața km 2 (L zsn ) 1,559,882,274, > 7 Suprafața km 2 (L n ) 1,833 1,229,477,148,1 (zsn) 1,559 2,441 2,715 2,764 2,764 (n) 1,833 3,62 3,539 3,687 3,688 3,688 24

25 Denumire aglomerare Iași Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 6-64 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 7-74 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn mai mari de 75 cuprinse între cuprinse între 5-54 cuprinse între cuprinse între 6-64 cuprinse între mai mari de 7 Raport detaliat asupra metodelor de măsurare şi calcul Identificare cod aglomerare RO13_Iași_ Raport referitor la datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărților strategice de zgomot Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR) Distribuția locuitorilor, în relație cu nivelurile pe fațadă Numărul persoanelor expuse la zgomot (L noapte ): 197 Numărul persoanelor expuse la zgomot (L zsn ):

26 Nr. Locuitori (L zsn ) > 7 Nr. Locuitori (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR) Numărul clădirilor expuse la zgomot (L noapte ): 5 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. clădiri (L zsn ) > 7 Nr. clădiri (L n ) 3 2 (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri sensibile expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR) Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L noapte ): 4 din care: 2 unități de învățământ, 2 unități sanitare Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L zsn ): din care: unități de învățământ, unități sanitare L zsn Şcoli şi grădinițe Spitale < 26

27 L n Şcoli şi grădinițe Spitale < Estimarea suprafețelor expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR) Suprafața expusă la zgomot (L noapte ): 2,359 km 2 Suprafața expusă la zgomot (L zsn ): 1,684 km Suprafața km 2 (L zsn ),848,542,246, > 7 Suprafața km 2 (L n ) 1,88,739,385,147 (zsn),848 1,39 1,636 1,684 1,684 (n) 1,88 1,827 2,212 2,359 2,359 2,359 27

28 Denumire aglomerare Iași Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 6-64 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 7-74 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn mai mari de 75 cuprinse între cuprinse între 5-54 cuprinse între cuprinse între 6-64 cuprinse între mai mari de 7 Raport detaliat asupra metodelor de măsurare şi calcul Identificare cod aglomerare RO13_Iași_ Raport referitor la datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărților strategice de zgomot Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de zonele industriale Distribuția locuitorilor, în relație cu nivelurile pe fațadă Numărul persoanelor expuse la zgomot (L noapte ): 1 Numărul persoanelor expuse la zgomot (L zsn ): 28

29 Nr. Locuitori (L zsn ) > 7 Nr. Locuitori (L n ) 1 (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de zonele industriale Numărul clădirilor expuse la zgomot (L noapte ): 1 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. clădiri (L zsn ) > 7 Nr. clădiri (L n ) 1 (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri sensibile expuse la zgomotul produs de zonele industriale Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L noapte ): Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L zsn ): Estimarea suprafețelor expuse la zgomotul produs de zonele industriale Suprafața expusă la zgomot (L noapte ): 2,12 km 2 Suprafața expusă la zgomot (L zsn ): 1,145 km 2 29

30 Suprafața km 2 (L zsn ),888,16,53,23, > 7 Suprafața km 2 (L n ) 1,224,771,79,44,1,1 (zsn),888 1,48 1,11 1,124 1,145 (n) 1,224 1,995 2,74 2,118 2,119 2,12 Denumire aglomerare Iași Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 6-64 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 7-74 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn mai mari de 75 cuprinse între cuprinse între 5-54 cuprinse între cuprinse între 6-64 cuprinse între mai mari de 7 Raport detaliat asupra metodelor de măsurare şi calcul Identificare cod aglomerare RO13_Iași_25 Raport referitor la datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărților strategice de zgomot 3

31 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul aerian Distribuția locuitorilor, în relație cu nivelurile pe fațadă Numărul persoanelor expuse la zgomot (L noapte ): 398 Numărul persoanelor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. Locuitori (L zsn ) > 7 Nr. Locuitori (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul aerian Numărul clădirilor expuse la zgomot (L noapte ): 516 Numărul clădirilor expuse la zgomot (L zsn ): Nr. clădiri (L zsn ) > 7 Nr. clădiri (L n ) (zsn) (n) Estimarea numărului de clădiri sensibile expuse la zgomotul produs de traficul aerian Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L noapte ): Numărul clădirilor sensibile expuse la zgomot (L zsn ): 31

32 Estimarea suprafețelor expuse la zgomotul produs de traficul aerian Suprafața expusă la zgomot (L noapte ): 6,196 km 2 Suprafața expusă la zgomot (L zsn ): 3,563 km Suprafața km 2 (L zsn ) 2,1,949,36,24, > 7 Suprafața km 2 (L n ) 3,316 1,616,758,314,192 (zsn) 2,1 2,959 3,319 3,523 3,563 (n) 3,316 4,932 5,69 6,4 6,196 6,196 Denumire aglomerare Iași Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 6-64 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între Număr de persoane expuse la valori ale L zsn cuprinse între 7-74 Număr de persoane expuse la valori ale L zsn mai mari de 75 cuprinse între cuprinse între 5-54 cuprinse între cuprinse între 6-64 cuprinse între mai mari de 7 Raport detaliat asupra metodelor de măsurare şi calcul Identificare cod aglomerare RO13_Iași_ Raport referitor la datele utilizate în procesul de cartare a zgomotului în vederea realizării hărților strategice de zgomot 32

33 RAPORT Referitor la datele obținute în urma realizării fiecărei hărți de conflict Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier L n < > Număr locuitori Număr locuitori L zsn < > Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 28 L n < > Număr locuitori Număr locuitori L zsn < >

34 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 24 L n < > Număr locuitori Număr locuitori L zsn < > Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul rutier L n < > Număr clădiri Număr clădiri L zsn < >

35 Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 28 L n < > Număr clădiri Număr clădiri L zsn < > Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul rutier sursa majoră DN 24 L n < > Număr clădiri Număr clădiri L zsn < >

36 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR + tramvai) L n < >65 Număr locuitori Număr locuitori L zsn < >75 Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR + tramvai) L n < >65 Număr clădiri Număr clădiri L zsn < >75 36

37 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR) L n < >65 Număr locuitori Număr locuitori L zsn < >75 Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul feroviar (CFR) L n < >65 Număr clădiri Număr clădiri L zsn < >75 37

38 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de zonele industriale L n < >6 Număr locuitori Număr locuitori L zsn < >7 Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de zonele industriale L n < >6 Număr clădiri Număr clădiri L zsn < >7 38

39 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomotul produs de traficul aerian L n < >6 Număr locuitori Număr locuitori L zsn < >7 Estimarea numărului de clădiri expuse la zgomotul produs de traficul aerian L n < >6 Număr clădiri Număr clădiri L zsn < >7 39

40 RAPORT Referitor la evaluarea rezultatelor obținute în urma realizării fiecărei hărți strategice de zgomot 1. Perioadele de timp folosite pentru Zi, Seară şi Noapte a) L zi este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO :1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an; b) L seară este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO :1995, determinat pentru suma perioadelor de seară dintr-un an; c) L noapte este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO :1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an. Perioade de timp L zi = 7-19, 12 ore L seara = 19-23, 4 ore L noapte = 23-7, 8 ore 2. Adaptarea metodei naționale olandeze la tipul de trenuri şi tramvaie din România Metodologia de prelucrare a datelor de intrare pentru sursa de zgomot CFR Datele de trafic din tabelele de garare au fost utilizate şi pentru repartizarea traficului pe fiecare linie din gări. Pentru fiecare linie, a fost grupat traficul pe 6 categorii: trenuri de persoane cu frâne cu saboți (personale şi accelerate) cu tracțiune electrică, trenuri de persoane cu frâne cu saboți (personale şi accelerate) cu tracțiune diesel, trenuri de persoane cu frâne disc (rapid şi intercity) cu tracțiune electrică, trenuri de persoane cu frâne disc (automotoare) cu tracțiune diesel, trenuri de marfă cu frâne cu saboți cu tracțiune electrică, trenuri de marfă cu frâne cu saboți cu tracțiune diesel. Echivalarea trenurilor de pe rețeaua feroviară din România cu cele din metoda olandeză s-a făcut în funcție de tipul trenului (marfă sau călători), tipul de tracțiune (electrică sau diesel), de lungime şi de tipul frânelor (cu saboți sau disc), astfel: Trenuri de marfă cu tracțiune electrică şi diesel DM = tren direct de marfă; DREG = tren direct regional de marfă; Cont = tren de containere; LM = tren local de marfă; CM = convoi de marfă; 1 DM = 1 DREG = 1 Cont; 4

41 1 LM = 1 CM; 1 DM = 1 locomotivă şi cca 3 vagoane; 1 LM = 1 locomotivă şi cca 8-1 vagoane; S-a aplicat regula 1 DM = 3 LM (apare o eroare de supraevaluare a locomotivelor, dar se compensează cu faptul că s-au eliminat locomotivele izolate). Se calculează nr. de trenuri tip LM şi se ține cont că se poate aproxima 1 LM = 1 tren olandez categoria 4 (lungimile acestora sunt comparabile). Trenuri de călători cu tracțiune electrică A. Personalele şi acceleratele cu frâne pe saboți şi zgomot specific 1 P (Acc) = 3 vagoane în medie Deci 1 P (Acc) = nr. echivalent de trenuri olandeze categoria 2 (lungimea unui tren personal este comparabilă cu lungimea unui tren olandez din categoria 2) B. Rapid + Intercity cu frâne disc Trenurile rapid şi intercity sunt formate în general din 4-5 vagoane, a căror lungime este comparabilă cu a unui tren olandez din categoria 8. Trenuri de călători cu tracțiune diesel A. personalele au frâne pe saboți şi zgomot specific 1 P = 3 vagoane în medie Deci 1 P = nr. echivalent de trenuri olandeze categoria 2 (lungimea unui tren personal este comparabilă cu lungimea unui tren olandez din categoria 2) B. trenuri de persoane de tip AUTOMOTOARE Automotoarele sunt formate din 1-2 rame, a căror lungime este comparabilă cu a unui tren olandez din categoria 5. Pentru calea de rulare şi materialul rulant nu s-au utilizat alte corecții în afara celor existente în modelul olandez, deoarece până în prezent nu s-au efectuat măsurători experimentale de către factorii răspunzători (CFR). 3. Metoda măsurării pentru zonele industriale Pentru obținerea datelor necesare realizării hărților de zgomot pentru sursa INDUSTRIE s- a solicitat APM Iași lista unităților industriale ce intră sub incidența OUG 152/25 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, date despre activitatea desfăşurată, surse de zgomot utilizate şi emisia acustică a acestora, planuri de situație ale unităților industriale. Metoda de calcul se bazează pe date din oficiu pentru emisia acustică exprimată ca nivel de putere acustică pe metru pătrat al suprafeței industriale, LW / m 2 care se găsesc la Capitolul 3.2. pct. 1 Instrumentul 5 din Ghidul privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitățile din zonele industriale, de traficul rutier şi feroviar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, construcțiilor şi turismului, al ministrului sănătății publice şi al ministrului administrației şi internelor, nr. 678/1344/ 915/1397/26. Astfel, s-au considerat valorile implicite pentru întreaga suprafață a zonei industriale respective. 41

42 4. Surse de zgomot în afara aglomerării S-a luat în considerare traficul rutier de pe: - DN 28 între km până la km 65+15, respectiv km 8+6 până la km 81+1 (trafic rutier între 3 şi 6 mil. autovehicule/an); - DN 24 între km până la km , respectiv km până la km (trafic rutier între 1,5 şi 3 mil. autovehicule/an); Sursa: Recensământul circulației rutiere pe drumurile publice din România, CNADNR CESTRIN şi măsurători de trafic INCERTRANS. 5. Informații privind utilizarea instrumentelor din Ghidul privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot a) Trafic rutier - Date privind fluxul de trafic rutier: instrumentele Date privind viteza medie a fluxului de trafic rutier: instrumentul 5 - Date privind componența traficului rutier: instrumentele Date privind tipul de suprafață a drumului: instrumentul 2 - Date privind variația vitezei la intersecții: instrumentul 2 - Date privind panta drumului: instrumentul 1 b) Trafic feroviar - Date privind viteza trenului: disponibile de la operatorii de trafic feroviar - Date privind nivelul de putere acustică al tramvaielor şi vehiculelor uşoare de cale ferată: instrumentul 4 c) Industrie - Date privind nivelurile de putere acustică ale surselor de zgomot din zona industrială: instrumentul 5 6. Precizia probabilă a rezultatelor Marja de eroare a rezultatelor se încadrează în limita a,1. 42

43 RAPORT Referitor la zonele liniştite identificate şi la cele cu depăşiri ale valorilor limită Desemnarea zonelor liniştite Zona liniştită a oraşului este acea zonă desemnată de către primărie, unde pentru toate sursele de zgomot se îndeplinesc condițiile ca nivelul de zgomot să fie mai mic de 55. (Menționăm că pe baza reglementărilor suprafața minimă a zonei liniştite trebuie să fie de 4,5 ha.) Asigurarea nivelului de zgomot scăzut a zonelor despre care se poate spune că actualmente sunt liniştite (Lzsn < 55 ) se poate menține prin îndeplinirea consecventă a măsurilor care vor fi cuprinse în planul de acțiune. Zonele cu nivelul de zgomot sub valoarea limită, respectiv cele cu L zsn < 55 se pot citi cu uşurință din hărțile de zgomot. Zone liniştite în Iaşi Numai în zonele închise circulației putem vorbi de o situație a zgomotului favorabilă. In prezent sunt declarate următoarele zone liniştite: - Grădina Botanică Următoarele zone ar putea fi desemnate ca şi zone liniştite: (a se vedea anexa 6) - Parcul Copou - Parcul Expoziției - Pădurea Şorogari - Pădurea Țicău - Pădurea Ciric - Pădurea Valea Ursului - Pădurea Cetățuia - Pădurea Breazu Delimitarea zonelor liniştite Zona liniştită a oraşului este acea zonă delimitată de către primărie, unde pentru toate sursele de zgomot se îndeplinesc condițiile cele mai severe referitoare la limitele nivelului de zgomot. Scopul delimitării zonelor liniştite este acela de a conserva liniştea zonei, cu alte cuvinte asigurarea, ca nici pe termen lung zgomotul zonei să nu depăşească valoarea actuală, şi ca în interiorul zonei să nu se amplaseze surse de zgomot. Pe baza celor de mai sus se poate constata că următoarele zone pot fi propuse ca zone liniştite: 43